Colegul nostru profesor inv. preuniv. doctor Razvan Neagu si-a lansat cartea despre intelectualitatea turdeana din perioada 1377-1918
Articol preluat din ziarul on line Agora Media
Sala mare a Primăriei Turda a găzduit, pe 21 mai, lansarea celei de-a doua lucrări semnate Răzvan Mihai Neagu, lucrare cu un titlu cât se poate de explicit: „Formarea intelectualităţii din Turda. Studenţi turdeni la mari universităţi europene (1377-1918)”.
Sala mare a Primăriei Turda a găzduit, pe 21 mai, lansarea celei de-a doua lucrări semnate Răzvan Mihai Neagu, lucrare cu un titlu cât se poate de explicit: „Formarea intelectualităţii din Turda. Studenţi turdeni la mari universităţi europene (1377-1918)”.
„Ne-am întâlnit aici pentru a asista la un eveniment deosebit în peisajul cultural turdean”, spunea cel care şi-a asumat rolul de amfitrion al întâlnirii – prof. dr. Ciprian Rigman – despre lansarea unei cărţi în legătură cu care vorbitorul spunea că „vine să recupereze o nişă extrem de importantă a memoriei acestor locuri, focusându-şi interesul pe studiul elitelor”.
Ulterior, Cirpian Rigman i-a prezentat pe cei invitaţi să adreseze câteva cuvinte despre carte şi autor asistenţei din care făceau parte preoţi, medici, cadre didactice, reprezentanţi ai diverselor instituţii, politicieni, reprezentanţi ai Primăriei sau simpli iubitori de istorie ori cultură în general.
Profesor universitar doctor Nicolae Edroiu – membru corespondent al Academiei Române şi director al Institutului de Istorie «George Bariţiu» din Cluj-Napoca – observa că „după doi ani ne regăsim din nou în aceeaşi sală, provocaţi de acelaşi tânăr istoric Răzvan Neagu” care, prin noua lucrare, îşi completează, îşi duce mai departe subiectul tezei de doctorat.
Menţionând că autorul şi-a continuat cercetările ajungând până în anul Marii Uniri, profesorul Nicolae Edroiu preciza că tinreii transilvăneni au mer spre occident, la început – mai ales saşii din Transilvania – spre Germania, după care, cu preponderenţă spre secolele XVII, XVIII sau chiar XIX orientându-se spre Viena sau Pesta (actualmente Budapesta) fiind frecventate în general facultăţile de drept.
Declarându-se cumva subiectiv în raport cu cu autorul, conferenţiar universitar doctor Şerban Turcuş aprecia lucrarea semnată de Răzvan Neagu ca fiind un revers al lucrării precedente, respectiv teza de doctorat pe care Răzvan Neagu a susţinut-o în urmă cu doi ani la Academia Română. „În această carte punctul central este Turda şi sunt analizate inserţiile europene ale acestei comunităţi. Metodologic, Răzvan Neagu reuşeşte să insereze Turda într-o dinamică europeană”, spunea Şerban Turcuş.
Menţionând că „în această carte este o bună parte din personalitatea lui Răzvan, pentru că el a scris această carte ca o datorie aproape instinctuală, s-a simţit parte a unei comunităţi în interiorul căreia se simte foarte bine, pe care o iubeşte şi de care nu vrea să se despartă”, profesorul Şerban Turcuş adăuga: „Una dintre tarele istoriografiei româneşti este aceea de-a o circumscrie aproape instinctual între nişte cadre strict circumscrise teritorial românităţii, dar realitatea istorică documentată dovedeşte că atât ţara noastră cât şi Turda au fost în permanenţă conectate la realităţi ultra turdene, ultra transilvănene, ultra româneşti”.
La rândul său – reprezentând, cumva, Mediaşul la evenimentul de la Turda – profesor doctor Vasile Mărculeţ mărturisea că, în ianuarie 2013, înainte ca Răzvan Neagu să înceapă să lucreze la cartea a cărei lansare tocmai avea loc, autorul s-a consultat cu profesorul Mărculeţ.
Despre lucrarea „fundamentată pe studierea fenomenului studenţilor turdeni care au studiat la marile universităţi din străinătate”, profesorul Mărculeţ spunea: „este o carte de suflet nu atât prin ceea ce îl leagă pe Răzvan de comunitatea turdeană, ci prin afinitatea lui faţă de acest subiect”, profesorul medieşan adăugând: „Mihai se implică profund, sentimental, în abordarea subiectului, îl scrie cu plăcere şi încearcă să spună cât mai mult sau chiar totul” şi, totodată, dând cumva dreptate conferenţiarului Şerban Turcuş: „Prin modul de abordare a lucrării, cartea depăşeşte spaţiul turdean şi fenomenul studenţilor turdeni”.
Nu în ultimul rând, cel care a fost invitat să vorbească a fost doctor Alexandru Bucur, venit tocmai de la Sibiu. Menţionând că se cunoaşte cu autorul încă din anul 2008, când participau împreună la sesiunile de comunicări organizate de profesorul Vasile Mărculeţ, Alexandru Bucur a preferat să vorbească întâi despre Răzvan Neagu.
Abia apoi vorbitorul s-a referit la cartea „Formarea intelectualităţii din Turda. Studenţi turdeni la mari universităţi europene (1377-1918)” semnată de profesor doctor Răzvan Mihai Neagu.