Lansare de carte istorică: Răzvan Mihai Neagu – Politica beneficială a papalităţii de la Avignon în Transilvania
Colegiul nostru Razvan Mihai Neagu a lansat inca o carte.
Va prezentam in continuare articolul postat in ziarul on-line Turda News.
Turdeanul Răzvan Mihai Neagu şi-a lansat cartea „Politica beneficială a papalităţii de la Avignon în Transilvania (1305-1378)”, care reprezintă, de fapt, lucrarea sa pentru obţinerea doctoratului în Istorie.
Răzvan Mihai Neagu s-a născut la 10 mai 1983 la Turda. Este absolvent al Colegiului Naţional Mihai Viteazul din oraşul natal (2002) şi al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, secţia Istorie Realaţii internaţionale şi Studii europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca (2006). A urmat stagiul doctoral la Institutul de Istorie George Bariţiu din Cluj Napoca al Academiei Române, sub coordonarea prof.univ.dr. Nicolae Edroiu. Subiectul abordat a fost „Politica beneficială a papalităţii de la Avignon în Transilvania”. Susţinerea publică a tezei a avut loc la 23 martie 2013. În prezent este cadru dicatic la Colegiul Tehnic Turda.
Lansarea cărţii s-a bucurat de sprijinul financiar al societăţilor Compania de Apă Arieş SA şi Turda Salina Durgău SA, cărora li s-a alăturat şi Clubul Rotary Turda.
Lucrarea, în sine, este o reuşită din punct de vedere al informaţiilor minuţios condensate într-o lucrare ştiinţifico-istorică, apreciată de specialiştii în domeniu, care au catalogat-o o lucrare de referinţă pentru următorii 20-30 de ani, ce poate fi un punct de plecare solid pentru orice alt cercetător istoric, interesat de perioada papalităţii de la Avignon.
„Lucrarea elaborată de tânărul doctor în istorie, Răzvan Mihai Neagu, reprezintă o reuşită în ceea ce priveşte abordarea unei asemenea problematici mai puţin frecventate în istoriografia română şi adesea în baza unor clişee depăşite sub aspect metodologic. Prin publicarea lucrării de faţă se aduc puncte de vedere noi într-o dezbatere care se desfăşoară de câţiva ani încoace, într-o abordare nouă, prin care se depăşesc opiniile şi concepţiile mai vechi în istoriografie cu privire la relaţia dintre Curia papală şi spaţiul Transilvaniei, cu instituţiile bisericeşti de aici, precum şi cu cele din Părţile Vestice şi Banat. Este finalizată, astfel, o reuşită cercetare istorică şi se afirmă, prin intermediul tiparului, un istoric care va aduce, nu ne îndoim, şi alte contribuţii ştiinţifice în câmpul unei problematici semnificative aparţinând istoriei Transilvaniei medievale”, a spus prof.univ.dr. Nicolae Edroiu.
„Putem afirma că prezenta cercetare închisă între aceste pagini marchează în mod decisiv un pas înverşunat înainte în dinamica cercetărilor instituţiilor ecleziale medievale din cultura românească, că se poate evidenţia cuplarea la discursul investigaţiei ştiinţifice euro-atlantice, fără urme de vinovăţii ecleziale şi că e un rod bun care va genera seminţe la fel de roditoare. Ne întâlnim cu rezultatul unei investigaţii de durată şi îndelung meditată, ce depăşeşte cu eleganţă şi bună purtare editorială puţinele precedente elaborate istoriografice. Este transpusă într-un text caracterizat prin construcţie discursivă coerentă şi lipsit de plurivalenţe ce ar putea deruta, curaj fundamentat documentar în exprimarea ipotezelor şi echilibru a propriilor opinii. Limbajul este cultivat, terminologia tehnico-istorică fiind acoperită plenar în analizele întrerpinse. Nu avem în mâini o carte uşoară, o poveste uşor digerabilă, ci o construcţie livrescă de nivel academic care, suntem siguri, îşi va face loc în panoplia cercetărilor serioase din medievistica românească cu accente transilvane de ieri, de azi şi de mâine”, este de părere conf.univ.dr. Şerban Turcuş, de la UBB Cluj Napoca.
„Această carte s-a născut în urma unor cercetări pe care le-am întreprins asupra unui subiect foarte puţin abordat şi bătătorit în istorie, chiar deloc în ţara noastră şi, într-o oarecare măsură, inclusiv la nivel european sunt destul de puţine studii pentru această perioadă”, a spus autorul cărţii, Răzvan Mihai Neagu, a cărui lucrare demonstrează politica unitară fiscală din perioada papalităţii de la Avignon, politică premergătoare actualei Uniuni Europene, la nivel laic.
